Care este Diferența dintre psiholog, psihoterapeut și medic psihiatru?
Psihologii, psihoterapeuții și psihiatrii reprezintă o categorie importantă de specialiști, cu un rol esențial în serviciile medicale legate de sănătatea mintală. Deși cu obiecte de activitate și cu scopuri diferite prin natura specializării lor, deseori cei trei termeni sunt confundați de publicul larg, neavizat. Este important să înțelegem care este menirea psihologului, a psihoterapeutului sau a medicului psihiatru, în așa fel încât să știm la care dintre ei să apelăm atunci când există o problemă pe care ne dorim să o rezolvăm cu ajutorul specialiștilor, dar și pentru a discuta în cunoștință de cauză atunci când vine vorba de acest subiect, foarte important la nivelul întregii societăți.
Psihologul – pregătirea și rolul acestuia
Psihologia este știința care studiază modul în care oamenii gândesc, simt sau modul în care aceștia se comportă ca individ, dar și în societate. Rolul principal al unui psiholog este acela de a ajuta oamenii să își înțeleagă comportamentul, cu scopul final de a-l schimba atunci când acest lucru este necesar. Pentru a deveni psiholog este obligatoriu ca persoana să fie absolventă de studii superioare, abia apoi dobândind capacitatea, dar și dreptul legal de a oferi consiliere psihologică. Atribuțiile psihologului nu includ conceperea planurilor de terapie, ci doar purtarea de discuții într-un anumit scop.
Psihologii pot să își desfășoare activitatea fie în cadrul unor instituții precum DGASPC, CJRAE, fie pe cont propriu în cabinete individuale și, de asemenea, au posibilitatea de a fi activi în domeniul cercetării și, simultan, în practică. Principalele teme de interes asupra cărora psihologii au autoritatea de a oferi sfaturi și recomandări sunt:
· depresie
· anxietate
· fobii
· rolul factorilor psihologici în prevenirea bolilor și în menținerea sănătății corpului
· reabilitare
· adaptare la situații ce implică dizabilități sau boli grave
· relația dintre starea psihică și cea fizică, mai ales atunci când o persoană suferă de o anumită boală
· funcții cognitive (memorie, capacitate intelectuală)
· prevenirea criminalității
· dependențe
· expunerea la stres
· gestionarea relațiilor interpersonale
· performanțe
Psihologii sunt formați în timpul anilor de studii pentru a dobândi capacitatea de a evalua și de a diagnostica anumite probleme de gândire sau de comportament, în așa fel încât persoanele care apelează la ei să descopere cum le pot gestiona sau depăși. Psihologii utilizează în demersurile lor instrumente precum testele psihologice, dar și abilitatea de a empatiza și de a relaționa cu omul din fața lor.
Pentru a profesa în calitate de psiholog, specialistul trebuie să aibă dreptul de liberă practică, chestiune valabilă atât pentru a-și desfășura activitatea într-un cabinet individual, asociat sau în cadrul societăților civile profesionale, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
În prezent, foarte multe persoane apelează la sprijinul psihologului, fie pentru că sunt expuse constant la stres la locul de muncă, pentru a rezolva anumite probleme de relaționare sau pentru a învăța să îți controleze mai bine emoțiile și impulsurile. De exemplu, sportivii de performanță apelează în mod constant la un psiholog pentru a reacționa cât mai bine atunci când se află sub presiune.
Ce rol are psihoterapeutul?
Chiar dacă la prima vedere diferențierea clară între psiholog și psihoterapeut poate să fie destul de dificilă deoarece ambele profesii intră în domeniul sănătății mintale , diferențele sunt legate de educație și formare, dar și de rolul celor două tipuri de specialiști.
Un psihoterapeut poate face intervențiile unui psiholog si trece mai departe de consiliere, ceea ce face psihologul clinician, formarea implicând supra-specializare de lungă durată și specializarea intr-o formare orientata spre o anumita metodă de intervenție in psihoterapie.
Psihoterapeuții concep planuri complexe de terapie structurate individual pentru fiecare caz, ei aloca cel putin la fel de mult timp cat lucrează in cabinet sau online cu pacienții si pentru a gasi cele mai bune soluții pentru pacient.
Așa cum un medic prescrie o schemă de tratament si da o rețetă, tot așa un psihoterapeut urmează un plan de psihoterapie bine documntat stiințific cu tehnici combinate si adaptat la nevoile pacientului/clientului din psihoterapie, la ritmul fiecăruia, la obiecvele din terapie si apoi coroborat cu procesul terapeutic au loc progresele si depasirea dificultăților pentru care clientul a apelat la psihoterapeut.
Psihoterapeutul oferă acel spatiu unde clientul se poate deschide, vorbeste deschis si despre acele lucruri foarte intime ce nu pot fi vorbite cu cel mai bun prieten/ă , poate fi onest cu el însuși, se simte in siguranța, acceptat, nejudecat, ințeles. Tot ce se discută in sedințele de psihoterapie este strict confidențial si ramâne intre client si psihoterapeut. Psihoterapeutul nu dă sfaturi pentru problemele tale ci te ajută sa constientizezi si face echipa cu tine provocândute să acționezi singur/ă pentru a îți atinge eficient si rapid obiectivele stabilite in primele sedințe de psihoterapie.
ATENTIE!!! -: NU sunt psihoterapeuți acele persoane ce fac terapii cu îngeri, care îți curăța aura, care îți citesc prin viețile anterioare, sau care te ajută sa îți schimbi destinul prin tehnici de vizualizări din NLP si alte diferite pseudostiințe care nu au nimic de a face cu intervențiile psihologice ce au fost documentate științific ce dau rezultate si imbunatățesc calitatea vieții pe termen lung.
Psihoterapeuții acționeaza doar într-un cadru strict documentat științific si legal, păstrând mereu contactul cu realitatea. Psihoterapia este un proces terapeutic ce se intinde in timp.
Psihoterapeuții sunt specialiști care se formează în așa fel încât să ofere sprijin persoanelor cu probleme emoționale și relaționale, dar și pentru a ajuta pacienții expuși la un nivel ridicat de stres, burnout, anxietate, depresie si nu numai. Psihoterapeuții lucrează fie individual cu pacienții, fie asigură terapie de grup, cum ar fi terapia de cuplu. Psihoterapia mai este cunoscută și ca terapia prin vorbire, cu abordări și obiective diferite, în funcție de fiecare caz în parte.
Tipuri de psihoterapie:
· Terapie cognitiv-comportamentală
· Terapie psihanalitică
· Psihoterapie sistemică și de familie
· Terapie prin artă și joc
· Psihoterapie umanistă și integrativă
· Psihoterapie prin hipnoză
· Psihoterapie integrativă
· Psihoterapie existențială
· Psihoterapie experiențială
Psihoterapeuții au un rol extrem de important în sprijinirea adulților si a copiilor cu deficiențe mintale (ex: autism, abuzuri, traume psihice, psihosomatizari, depresie, anxietate, etc), deoarece activitatea acestora este menită să contribuie la integrarea lor în societate si înbunătați calitatea vieții inlăturând modele de gândire disfuncționale si comportamentele autodistructive, creșterea inteligenței emoționale s.a.m.d..
Așadar, putem concluziona faptul că psihologul și psihoterapeutul se diferențiază, în primul rând, prin zona pe care își concentrează activitatea, dar și prin educație și formare și prin metodele de lucru. Psihoterapeutul, spre deosebire de psiholog, tratează cauza și nu simptomele anumitor tulburări psihice care apar la pacienți.
Dacă psihologul trebuie să fie doar absolvent de studii superioare pentru a putea profesa, psihoterapeutul trebuie să fie absolvent al unei facultăți de psihologie, cu masterat în psihologie clinică și cu specializare pe o anumită formă de terapie, cum ar fi hipnoza, terapia specifică comportamentală sau alte ramuri din acest domeniu. Pentru a profesa, psihoterapeutul necesită un aviz de liberă practică.
Psihiatrul – formare, rol și diferența față de psiholog și psihoterapeut
Psihiatrii sunt medici specializați în sănătate mintală și tulburări mintale, absolvent al unei facultăți de medicină. Studiile și formarea psihiatrului îi permit acestuia să diagnosticheze anumite tulburări mintale și să prescrie tratamente și rețete pentru a diverse simptome ale pacienților. În majoritatea cazurilor, pacienții care ajung la psihiatru au nevoie de medicamente pentru a depăși anumite tulburări sau pentru a le ține sub control (ex. schizofrenie, depresii severe etc.).
Un medic specializat în psihiatrie poate, în paralel, să desfășoare și activități de cercetare care să conducă, de exemplu, la descoperirea unor tratamente inovatoare pentru anumite boli mintale.
Specializări posibile în psihiatrie:
· Psihiatrie pentru copii și adolescenți
· Psihiatrie geriatrică
· Psihiatrie criminalistică (legală)
· Psihiatrie a dependenței
· Medicină psihosomatică
Așadar, rolul psihiatrului, pe scurt, este acela de a diagnostica și de a trata tulburări mintale, dar și de a preveni dezvoltarea acestora, cu ajutorul medicamentelor. De cealaltă parte, psihologii și psihoterapeuții nu au competența necesară pentru a prescrie rețete și pentru a indica tratamente medicamentoase, ei fiind cei care relaționează și interacționează cu pacienții prin discuții programate.
În final, e important să înțelegem și ce au în comun aceste trei profesii, psiholog, psihoterapeut și psihiatru. Persoanele care se specializează în acest domeniu își pun la dispoziție cunoștințele și experiența pentru a ajuta pacienții să treacă peste anumite probleme care le afectează sănătatea mintală și, prin urmare, calitatea vieții, fiecare având o educație și o formare specifică, impusă de legislația în vigoare, dar și de înclinația pe care o persoană o are spre o anumită ramură din domeniu.
Dacă ți-a plăcut acest articol ajută-mă cu un share pe retelele tale sociale postând acest link:
https://andradragan.ro/diferenta-dintre-psiholog-psihoterapeut-si-medic-psihiatru/
—
Notă privind republicarea conținutului acestui articol:
Articol documentat si scris de Psiholog si Psihoterapeut Andra Drăgan.
Toate drepturile asupra acestui articol aparțin Psihoterapeutului Andra Drăgan, publicarea acestui articol se poate face cu citarea sursei si cu un link Dofollow catre acest articol.
One Comment to Care este Diferența dintre psiholog, psihoterapeut și medic psihiatru?
[…] pot fi vindecate prin psihoterapie cu un psiholog cu formare in acest sens in 90% din cazuri, constientizarea anumitor evenimente si schimbarea […]